- contemperatio
- contemperātio, ōnis, f. (contempero), die gehörige Mischung, Augustin. de doctr. Chr. 2, 30 u. ö.
Ausführliches Lateinisch-deutsches Handwörterbuch von Karl Ernst Georges. 2002.
contemperatio
Schlagen Sie auch in anderen Wörterbüchern nach:
contemperaţie — CONTEMPERÁŢIE, contemperaţii, s.f. Impuls presupus a şi avea originea în graţia divină şi care constă în înclinarea voinţei către săvârşirea unui fapt, fără a l determina însă. – Din fr. contempération, lat. contemperatio. Trimis de IoanSoleriu,… … Dicționar Român
Augustine — Gerard O’Daly 1 LIFE AND PHILOSOPHICAL READINGS Augustine was born in Thagaste (modern Souk Ahras in Algeria) in Roman North Africa in AD 354. He died as bishop of Hippo (now Annaba, Algeria) in 430. His education followed the standard Roman… … History of philosophy
contemperation — noun ( s) Etymology: Middle French, from Late Latin contemperation , contemperatio, from Latin contemperatus (past participle of contemperare) + ion , io ion obsolete : the act of contempering or state of being contempered … Useful english dictionary
